Luk 13:12 Cînd a vãzut-o Isus, a chemat-o, si i-a zis: „Femeie, esti deslegatã de neputinta ta.”
Atunci cand ai o nevoie te rogi sau starui? Iti incepi rugaciunile cu „te rog, Doamne, te rog, te implor sa ai indurare!”
Rugaciunile care insista si implora, implica ideea ca tu crezi ca Tatal tau ceresc nu prea vrea sa faca acel lucru. Cu toate acestea Dumnezeu este cu mult mai plin de har si dornic sa-ti dea decat esti tu in a cere, gandi sau imagina (Efeseni3:20). El doreste mai presus de orice, ca tu sa ai bunastare si sa fii sanatos, asa cum si sufletul tau prospera (3Ioan1:2).
De fapt, cu mult inainte ca tu sa ai o nevoie, El deja a implinit acea nevoie. Cu mult inainte ca tu sa stii ca ai nevoie de un Mantuitor, El L-a trimis pe Fiul Sau ca sa fie Mantuitorul tau. Acesta este Dumnezeul tau. El este un Dumnezeu bun! Deci, atunci cand Il implori pe Dumnezeu pentru ceva, spui de fapt ca Dumnezeu are nevoie sa fie convins inainte de a face o miscare. Totusi, Dumnezeu nu este astfel.
Isus cunostea inima Tatalui. Atunci cand a vazut femeia legata de un duh de infirmitate, El nu s-a rugat „oh, Tata, ea sufera de 18 ani, te rog staruitor, Tata, ai mila de ea, te rog, te rog, vindec-o!”. Nu, Isus atunci cand a vazut-o, El imediat a proclamat „femeie, esti deslegata de neputinta ta!” fiindca stia inima Tatalui. Stia ca Tatal o vrea eliberata de starea ei de infirma.
La sfarsitul unui serviciu in biserica, nu ma ridic si spun „O Doamne, binecuvanteaza poporul Tau! Pazeste-i, fii mereu plin de har fata de ei!” ci proclam „Domnul va binecuvanteaza, va protejeaza, face ca fata Lui sa straluceasca peste voi si sa fie plin de har fata de voi!”
Deci, atunci cand te rogi, proclami protectia, bunastarea, vindecarea ta fiindca stii inima si dragostea Tatalui pentru tine si atunci cand o declari, Dumnezeu o confirma, o consacra.
duminică, 13 iulie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu